Ma gandesc cate zile de "azi" as fi vrut sa fie inca "ieri" sau cu cata nerabdare asteptam uneori un "maine" plin de promisiuni si speranta...
Intre Ieri şi Maine se asterne mereu un Azi care parca e numai despre supravietuire, numai despre cum sa mai pacalim viata o zi. Pe cand Ieri, ... "Ieri" are mereu un farmec sau macar o poveste care ne-a lasat urme, care ne-a format sau ne-a invatat, care ne-a chinuit sau ne-a luminat privirea... "Maine" n-are culoare si nici contur, dar e mereu prezent, poate si pentru ca-l asteptăm cu sperante. Iar daca nu-l asteptam, el totusi vine si ne face uneori sa ni-l dorim transformat intr-un "ieri"minunat si plin de fiori..
Dar asta inseamna ca trebuie sa ne straduim mai mult pentru AZI. Azi e totusi singura noastra sansa ca si Ieri si Maine sa ne fie dragi, sa ne fie vitali ca niste prieteni adevarati sau ca niste emotii fara de care sufletul nostru ar trai degeaba. Culmea e ca Azi, asa cum pare el de banal si de lipsit de spectacol, are forta de a ne duce mereu spre un Maine mai bun si mai ca-n visele noastre albe, din noptile cu raza de luna...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu