Si fara orgasme mentale de inteligenta care sa dea pe-afara si sa forteze limitele realului si ale relitatii care sa incerce sa socheze brutalizand verbal. Jurnalul Oanei Pellea cu fragmente de viata este sincer, cald şi autentic. La capatul paginilor, dupa ce il inchizi, ti se dezvaluie nu doar o carte frumoasa, ci si un om frumos. Si multa sinceritate, multa sensibilitate, multa candoare, enorm de multă bunatate şi daruire. „Un jurnal care face bine“, asa cum scrie Ioana Pârvulescu. Si, da, care o va imprieteni pe Oana Pellea cu multa lume.
Nu este biografia unei mari actrite, nici macar a unei actriţe, decat vag mici intamplari se strecoara acolo ca si cum ar veni din culise si ca orice fapt divers, nu cu grandoare sau maretie. Nici orgoliu sau vreun fir de megalomanie. Este viata unui om real, necosmetizata, cu tot ce are viata în ea: parinţii, pe primul loc întotdeauna, dor, experienţe, trairi, dezamagiri, bucurii, tristeti, prieteni, relatia cu Dumnezeu.
Un Jurnal plin de autentic. Il citesti, il reiei, ca mine, ca sa subliniez ce mi-a placut si sa indoi paginile. Si in el este, de fapt, cate o mica particica din fiecare dintre noi.
Si un mesaj minunat: ca din cand in cand e bine sa te opresti, sa te privesti din afara ta si sa observi ce e în jur si sa te uiti la tine ca sa intelegi ce ti se intampla si ce se intampla. Un text catre prieteni, modest, plin de tandrete si umor, dar foarte special si foarte personal.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu